Origami – Arta plierii hârtiei (1)
Începând cu această vineri, Jurnalul de departe va publica un articol mai larg,
în patru părţi, despre origami – arta plierii hârtiei.
Lumea artelor tradiţionale japoneze a reprezentat întotdeauna pentru occidentali o fascinaţie, iar discipline precum ikebana – arta aranjării florilor, cha no yu – ceremonia ceaiului, origami – arta plierii hârtiei şi multe altele au simbolizat elemente ale frumuseţii şi perfecţiunii japoneze.
Elevi thailandezi împăturind cocori de hârtie
Origami constituie arta plierii hârtiei colorate în modele de creaturi vii, obiecte neînsufleţite sau forme decorative abstracte. Etimologic, cuvântul origami, de origine japoneză, este format din oru care are sensul de “a îndoi” şi kami cu sensul de “hârtie”, deci “hârtie îndoită”. Numele de origami a fost adoptat în anul 1880, până atunci arta plierii hârtiei fiind denumită orikata. Formele care pot fi realizate prin această artă sunt legate de imaginaţia celui care pliază hârtia, dar există şi categorii de forme tradiţionale care includ flora şi fauna. Arta origami din zilele noastre acoperă o zonă largă de forme, de la ceasuri cu cuc şi dragoni, până la forme simple care exprimă mai degrabă spiritul decât forma unei imagini.
Există multe stiluri de origami, acestea pornind de la cele mai simple compoziţii până la compoziţii extraordinar de complexe, alcătuite din mai multe unităţi origami pentru a forma un poliedru, precum şi reprezentări formate din două sau mai multe coli de hârtie. Cu toate aceste multe forme de abordare, cele mai simple forme de origami sunt modelele formate dintr-un pătrat de hârtie, fără a utiliza lipiciul. Se pot folosi diferite feluri de hârtie, de la cea subţire la cea groasă, precum şi hârtia velină a revistelor sau hârtia de împachetat.
Lecţie de origami în Bangkok
Arta origami a fost creată în baza aceleaşi estetici care a stat la baza ceremoniei ceaiului (cha no yu). O particularitate a modelelor origami vine în contradicţie, totuşi, cu principiile estetice nipone: simetria. Deşi japonezul îndrăgeşte asimetria, arta origami, prin forţa lucrurilor, produce simetrie. Cu toate acestea, excepţia nu face din modelele artei plierii hârtiei un produs mai puţin valoros şi apreciat de către japonezi.
Pe lângă valoarea estetică, arta origami mai are, în viaţa cotidiană, şi una utilitară în vestimentaţie (broşe, ornamente de păr) şi decorarea interioarelor (lămpi, bibelouri, abajururi). Uneori îndemânarea meşteşugului origami produce cupe, farfurii, cutii de diferite forme, şerveţele ornamentale. Dar, nu trebuie să uităm că formele tradiţionale ale acestei arte sunt modelele de cocori, broaşte, berze, baloane şi corăbii.
Fragmente din acest articol au fost publicate sub următoarele titluri şi în:
- O inedită expoziţiei de origami, în „Buletinul de Arad” (An I, nr. 24, 19-25 oct. 2000)
- „Sadako şi cei o mie de cocori” de Eleanor Coerr, pe bookblog.ro (2 noiembrie 2008)
Citeşte al doilea episod vinerea viitoare!
Felicitari pentru articol
Astept si urmatoarele parti.
Multumesc. Partea a doua va apare vinerea aceasta.
[...] Citeşte prima parte din articolul despre origami - arta plierii hârtiei aici. [...]
[...] Citeşte prima parte din articolul despre origami - arta plierii hârtiei aici. [...]
[...] trimis trafic atât pe acest blog, în urma popularizătii articolelor cu caracter istoric despre origami, dar şi pe Class Blog, locul unde am ţinut o mică evidenţă a proiectului „1000 Paper [...]
[...] dat seama că, la micul dejun, partenerului tău îi place să stea cu faţa la geam. Atârnă un cocor de hârtie de perdeaua de la bucătorie. Va aduce cu siguranţă un zâmbet pe faţa partenerului. Detaliile [...]
nu stiu cum se face:))