Laos 2005: Capitala Vientiane (4)
Citeşte al treilea episod din serialul Laos 2005 aici.
In aproximativ o ora am debarcat in centrul capitalei Laosului, Vientiane, cel mai mare oras al tarii, aflat in partea de est a Laosului, in provincia ce poarta acelasi nume. Francezii au transcris numele antic al orasului, Wieng Chang, in caracterele alfabetului latin Vientiane, ce inseamna “Orasul Sandalei de Lemn”, dar traducerea numelui antic al capitalei este “Orasul Lunii”.
Autobuzul a oprit in centrul orasului in fata unei fantani arteziene din Parcul Namphou, intr-o statie de autobuz nemarcata cu nici un semn de circulatie. Mai tarziu mi-am dat seama ca acesta este locul unde doar turistii straini sunt debarcati, statia de autobuz centrala a orasului fiind rezervata pentru localnici. Motivul? Simplul fapt ca eram straini, nefamiliarizati cu orasul si gata sa ne deschidem portmoneul.
Tuk tuk laoţian
In momentul in care am coborat din autobuz am fost asaltati de numerosi soferi de tuk-tuk, vehicul pe trei roti cu copertina si ghidon in loc de volan specific Asiei de sud-est. Cu un astfel de vehicol am fost transportati pentru un comision destul de mare la o pensiune turistica, aflata doar la cateva sute de metri, cu numele Sihom Guesthouse. Aici ne-am cazat intr-o frumoasa camera al carei geam dadea spre gradina interioara a pensiunii.
Fiind flamanzi nu am pierdut prea mult timp in camera, am iesit in oras in cautarea unui restaurant care sa ne satisfaca dorintele culinare, dar, nu inainte de a cumpara de la receptia pensiunii o harta a Vientiane-ului, pe care nu am folosit-o aproape de loc. De data acesta nu am mai luat nici un tuk-tuk pentru ca am realizat ca Vientiane-ul este un orasel destul de mic, cu o populatie de 133.000 de locuitori. Practic toate atractiile turistice, si nu numai, se aflau in raza unei promendade de cateva ore.
Secera şi ciocanul, simbolul comunismului
Astfel, dupa ce am luat o gustare constand din orez, carne de porc, legume, supa si ananas am pornit in excitanta misiune de a gasi templele si muzeele sugerate in Planeta Singuratica. Cu ajutorul unei harti detaliate a orasului, furnizata in acest ghid al Laosului, am inceput descoperirea minunatiilor celei mai linistite capitale din sud-estul Asiei.
Orientarea pe harta nu a fost dificila de loc datorita dimensiunii mici a orasului, dar cateva semne cu numele strazilor ne-ar fi fost de un mare ajutor. Majoritatea strazilor nu sunt marcate cu denumirea lor, iar cele care sunt, vopseaua e atat de veche incat e foarte greu de citit numele strazii. Oricum am fost norocosi ca cele cateva nume de strazi pe care le-am gasit au fost scrise in alfabetul latin, si nu cel folosit in Laos.
Perechea mea de calatorie, fiind thailandeza, a reusit sa citeasca inscriptiile in alfabetul Loas de pe strazile din Vientiane, datorita faptului ca limba tailandeza si limba laos fac parte din aceeasi familie, care isi are originile in sanskrita. Dar cel mai usor mod de orientare a fost in fixarea unor puncte de reper usor de gasit si recunoscut.
Fragmente din acest articol au fost publicate sub următoarul titlu şi în:
- Un arădean într-o expediţie de neuitat în laos - Partea 1, în “Ţara Iancului” (An II, Nr. 11, 2005)
- Jurnal de călatorie (II) Capitala Vientiane, în “Adevărul de Arad” (18 iunie 2005)
- Jurnal de călatorie (I) Un arădean într-o “expediţie” de neuitat în Laos, în “Realitatea” (27 septembrie 2005)
Citeşte următorul episod joia viitoare!
[...] următorul episod joia [...]
[...] Citeşte episodul precedent din serialul Laos 2005 aici. [...]